Protectia Mediului
PROGRAM DE PREVENIRE SI REDUCERE A CANTITATILOR DE DES, EURI GENERATE DIN ACTIVITATE
Scopul elaborării Planului de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri urmărește să sprijine în mod proactiv gradul de informare, conștientizare și de educare cu privire la modul de prevenire, reducere a generării deșeurilor, precum și creșterea eficienței utilizării resurselor.
Documentatia completa -> BRADY TRADE
Planul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate trebuie să ia în calcul toate măsurile de prevenire care pot fi implementate la nivelul amplasamentului în vederea prevenirii generării și gestionării eficiente și eficace a deșeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului. Aceste măsuri trebuie să aibă drept scop reducerea cantităților de deșeuri prin reutilizarea produselor și prelungirea duratei lor de viață în vederea minimizării impactului negativ generat de deșeuri asupra mediului și a sănătății populației și de a scădea conținutul de substanțe nocive din produse.
Ierarhia care trebuie aplicată ca ordine de prioritate în modul de gestionare al deșeurilor este:
- Prevenirea;
- Reutilizarea;
- Reciclarea;
- Alte operațiuni de valorificare;
- Eliminarea.
Prezentul Plan de prevenire și reducere a cantității de deșeuri, a fost elaborat în conformitate cu cerințele OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.
Definițiile, conform OUG 92/2021:
Deșeu – orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce;
Deținător de deșeuri – producătorul deșeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora;
Producător de deșeuri – colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau de un operator economic care se ocupă de valorificare/eliminare deșeuri în numele altor persoane;
Prevenire – măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu, care reduc:
- Cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea
duratei de viață a acestora;
- Impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății populației;
- Conținutul de substanțe nocive al materialelor și produselor.
Valorificare – orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general;
Eliminare – orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanțe sau de energie.
Deșeurile se împart în două categorii:
- Nepericuloase;
- Periculoase.
Hotărârea 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor definește fiecare tip de deșeu pe categorii, fiecare tip fiind reprezentat de un cod format din 6 cifre, în funcție de activitatea generatoare, la care se adaugă un asterix dacă acesta face parte din categoria deșeurilor periculoase.
Deșeurile se colectează pe categorii și se predau către societățile autorizate. La fiecare predare se întocmesc documentele aferente.
În cazul unui tip de deșeu care se încadrează potrivit listei deșeurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) sub două coduri diferite în funcție de posibila prezență a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, încadrarea ca deșeu nepericulos se realizează de către producătorii și deținătorii de astfel de deșeuri numai în baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză și a altor documente relevante solicitate de către autoritatea de protecție a mediului.
Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri, în cazul în care acest lucru este necesar, pentru respectarea prevederilor art. 15 și pentru facilitarea sau îmbunătățirea pregătirii pentru reutilizare, reciclării și altor operațiuni de valorificare, au obligația să colecteze deșeurile separat și să nu le amestece cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.
Producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase, precum și operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului să desfășoare activități de colectare, transport, stocare și tratare a deșeurilor periculoase sunt obligați să colecteze, să transporte și să stocheze separat diferitele categorii de deșeuri periculoase, în funcție de proprietățile fizico-chimice, de compatibilități și de natura substanțelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deșeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecție a mediului și a sănătății populației potrivit prevederilor art. 21, incluzând asigurarea trasabilității de la locul de generare destinația finală, pentru a îndeplini prevederile art. 48.
Producătorii de deșeuri nepericuloase, unitățile și întreprinderile prevăzute la art. 34, producătorii de deșeuri periculoase și unitățile și întreprinderile care colectează sau transportă deșeuri periculoase, nepericuloase cu titlu profesional sau acționează în calitate de comercianți și de brokeri de deșeuri periculoase și nepericuloase țin o evidență cronologică lunară tabelară și o pun la dispoziția agenției județene pentru protecția mediului în format letric, la cerere, și electronic în sistemul pus la dispoziție de APM până la 15 martie anul următor raportării, precum și la cerere autorităților competente de control, după:
a) codul deșeului potrivit art. 7 alin. (1), cantitatea în tone, natura și originea deșeurilor generate, precum și cantitatea de produse și materiale care rezultă din pregătirea pentru reutilizare, din reciclare sau din alte operațiuni de valorificare, eliminare;
b) destinația, frecvența colectării, modul de transport și metoda de tratare prevăzută pentru deșeuri, atunci când este relevant;
c) cantitatea de deșeuri în tone încredințată spre eliminare.
Directiva 94/62/CE stabilește normele UE privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.
Obiectivul Directivei 94/62/CE este de a contribui la armonizarea măsurilor naționale privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și îmbunătățirea calității mediului prin prevenirea și reducerea impactului ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului.
Directiva (UE) 2018/852 este cea mai recentă modificare adusă Directivei 94/62/EC și conține măsuri actualizate privind prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje și promovarea reutilizării, a reciclării și a altor forme de valorificare a deșeurilor de ambalaje în locul eliminării finale a acestora, contribuind astfel la tranziția către o economie circulară.
Directiva se aplică tuturor ambalajelor introduse pe piața europeană și tuturor deșeurilor de ambalaje, indiferent dacă acestea sunt utilizate sau provin din industrie, comerț, birouri, ateliere, servicii, gospodării sau din orice alt domeniu și indiferent de materialul utilizat.
Directiva, cu modificările ulterioare, le impune țărilor UE să ia măsuri, precum programe naționale, stimulente prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor și alte instrumente economice, pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului.
Țările UE ar trebui să încurajeze creșterea cotei de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și sistemele de reutilizare a ambalajelor în mod ecologic, fără a compromite siguranța alimentară sau siguranța consumatorilor. Printre măsuri se pot număra:
